Definita cuvantului magisteriu
MAGISTÉRIU s. n. 1. stagiu de trei ani după obținerea licenței în teologie, echivalent cu doctoratul. 2. formă de învățământ superior în Italia care conferă un titlu universitar în litere și pedagogie, valabil pentru învățământul mediu. 3. (fig.) autoritate. (< lat. magisterium, fr. magistère)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu magisteriu
STÚDIU, studii, s. n. 1. Acțiunea de a studia (1); muncă intelectuală susținută depusă în vederea însușirii de cunoștințe temeinice într-un anumit domeniu. ♦ Spec. Însușire de cunoștințe științifice; învățătură. ◊ Expr. A-și face studiile = a parcurge succesiv diverse grade de învățământ; a urma cursurile unei școli, instituții de învățământ. ♦ (Teatru; în expr.) A pune o piesă în studiu = a începe repetițiile la o piesă. 2. Materie de învățământ. 3. Lucrare, operă științifică. 4. (În artele plastice) Schiță parțială sau preliminară cu ajutorul căreia pictorul, sculptorul etc. compune și execută o operă definitivă. ♦ Compoziție muzicală cu caracter de virtuozitate, destinată mai ales unui scop pedagogic (de exercițiu). – Din lat. studium, it. studio. Vezi definitia »
CUPROALUMÍNIU s. n. aliaj de cupru și aluminiu. (< fr. cupro-aluminium) Vezi definitia »
LAWRÉNȚIU s. n. Element chimic transuranic, obținut pe cale artificială. [Pr.: lorénțiu] – Din fr. lawrencium. Vezi definitia »
TEMPLÍU, -ÍE, templii, adj. (Rar) De templu. O liniște templie (ALECSANDRI). – Din templu + suf. -iu. Vezi definitia »
tulumbagíu, tulumbagíi, s.m. (înv.) 1. pompier. 2. fabricant de tulumbe. Vezi definitia »