CUPELÁȚIE s.f. Procedeu industrial de separare a argintului din minereurile bogate în plumb, constând în topirea minereului într-un curent puternic de aer. [Gen. -iei. / cf. fr. coupellation]. Vezi definitia »

COLEDOCOSTOMÍE s. f. derivație externă a bilei prin introducerea unui tub în lumenul coledocului. (< fr. cholédochostomie) Vezi definitia »

EUTROFÍE s. f. dezvoltare armonioasă a organismului ca urmare a unei bune nutriții a țesuturilor. (< fr. eutrophie) Vezi definitia »

GALERÍE s.f. 1. Formă de relief carstic reprezentată printr-o cavitate subterană, îngustă și alungită, săpată prin eroziune. ♦ Excavație minieră (în formă de tunel) executată pentru a permite accesul la un zăcământ. 2. Canal de legătură între două puncte ale unei lucrări hidroelectrice. 3. Muzeu, sală unde sunt expuse sculpturi, picturi sau alte obiecte de artă. 4. Ultimul balcon (cel mai de sus) al sălilor de spectacol. ♦ (Fam.) Spectatorii care stau la galerie; (p. ext.) publicul care participă la un meci, la un spectacol. ◊ A face galerie = a manifesta zgomotos la un spectacol. 5. Platformă de dimensiuni mici aflată la prora sau la pupa unei nave. [Gen. -iei. / cf. fr. galerie, lat. galeria, germ. Galerie]. Vezi definitia »

GANGLIOPATÍE s. f. denumire generică pentru maladiile ganglionilor. (< fr. gangliopathie) Vezi definitia »