VICARIÁNT, -Ă adj. (Biol.; despre specii sau varietăți) Care se substituie reciproc; care au mai multe arii de răspândire. ♦ (Despre un organ anatomic) Capabil de a compensa insuficiența unui alt organ. [Pron. -ri-ant. / < fr. vicariant, cf. lat. vicarius – înlocuitor]. Vezi definitia »

ETIMOLOGIZÁNT, -Ă adj. (Despre scriere) Care tinde să folosească ortografia etimologică. [Cf. fr. étymologisant]. Vezi definitia »

CONTINÉNT, -Ă adj. (Rar) Care trăiește în continență; stăpânit; cast. [< fr. continent, cf. lat. continens – care se stăpânește]. Vezi definitia »

NECROMÁNT, -Ă, necromanți, -te, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu necromanția. [Var.: (înv.) necromán, -ă, s. m. și f.] – Din ngr. nekrómantis, fr. nécroman(t). Vezi definitia »

ESCREMÉNT s.n. v. excrement. Vezi definitia »