PREVENTÍV, -Ă, preventivi, -e, adj. Care are ca scop preîntâmpinarea unui rău, împiedicarea apariției sau a răspândirii unei boli, a săvârșirii unei infracțiuni etc. ◊ (Jur.) Arest preventiv sau închisoare (ori detențiune) preventivă = deținere provizorie a unui inculpat în timpul soluționării unui proces penal; prevenție (1); p. ext. loc în care sunt deținuți acești inculpați. (În sintagma) Medicină preventivă = ramură a medicinei care se ocupă cu prevenirea bolilor; profilaxie. – Din fr. préventif. Vezi definitia »

REZULTATÍV, -Ă, rezultativi, -e, adj. Care rezultă. – Din fr. résultatif. Vezi definitia »

PEJORATÍV, -Ă adj. v. peiorativ. Vezi definitia »

VOMITÍV, -Ă adj., s.n. (Medicament) care provoacă vomă. [< fr. vomitif]. Vezi definitia »

EFECTÍV, -Ă, efectivi, -e, adj., s. n. 1. Adj. (Adesea adverbial) Real², adevărat. 2. S. n. Numărul indivizilor care fac parte dintr-o colectivitate, mai ales dintr-o unitate sau formație militară. – Din fr. effectif, lat. effectivus. Vezi definitia »