CONSONÁNT, -Ă, consonanți, -te, adj. (Muz.: despre acorduri) Care este format din consonanțe (1); armonios. ♦ (Despre cuvinte) Care are o terminație asemănătoare cu a altui cuvânt. – Din lat. consonans, -tis, fr. consonant. Vezi definitia »

PREZÉNT, -Ă I. adj. care se petrece, există etc. în timpul vieții vorbitorului, în momentul de față; actual, contemporan. ◊ (interj.) formulă de răspuns la un apel nominal. II. s. n. 1. timpul prezent, actual; situația actuală. 2. timp verbal care exprimă o acțiune ce se desfășoară în momentul vorbirii. ♦ ~ istoric = prezent cu valoare de perfect, în narațiuni. (< fr. présent, lat. praesens) Vezi definitia »

CRIÁNT, -Ă, crianți, -te, adj. (Franțuzism) Țipător (1). Culori criante. [Pr.: cri-ant] – Din fr. criant. Vezi definitia »

PICÁNT, -Ă adj. 1. Pișcător; înțepător, iute. 2. (Fig.) Indecent, cu o ușoară nuanță obscenă. ♦ Nostim, atrăgător. [< fr. piquant]. Vezi definitia »

DEGRESÁNT, -Ă, degresanți, -te, adj., s. m. 1. Adj. Care degresează. 2. S. m. Substanță întrebuințată pentru degresare. – Din fr. dégraissant. Vezi definitia »