Definita cuvantului manieră
MANIÉRĂ s. f. 1. (pl.) fel de a se purta în societate; comportare corectă și cuviincioasă. 2. fel, mod, procedeu. ◊ ansamblu de procedee și mijloace de expresie caracteristice unui artist, scriitor etc. 3. afectare, artificialitate în stil. (< fr. manière)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu manieră
CORNEÁNĂ s.f. (Geol.) Rocă metamorfică, dură și compactă, bogată în cuarț. [Pron. -ne-a-. / < fr. cornéenne]. Vezi definitia »
METRÓZĂ s.f. (Med.) Afecțiune uterină de origine hormonală sau nervoasă. [< fr. métrose]. Vezi definitia »
MALTÁZĂ s. f. enzimă care transformă maltoza în glucoză. (< fr. maltase, germ. Maltase) Vezi definitia »
BĂBÓRNIȚĂ s. f. v. baborniță. Vezi definitia »
RADIOTELEMECÁNICĂ s.f. Dirijarea mecanismelor mobile la distanță cu ajutorul undelor radiofonice. [Gen. -cii. / cf. fr. radiotélémécanique]. Vezi definitia »