nobét (-turi), s. n. – Schimb. – Var. nubet. Tc. nöbet (Tiktin). Sec. XVIII, înv. Vezi definitia »

PIOLÉT, pioleți, s. m. Instrument asemănător cu un mic târnăcop, folosit de alpiniști. [Pr.: pi-o-] – Din fr. piolet. Vezi definitia »

rufét (ruféturi), s. n. – Breaslă, corporație. Tc. (arab.) rufet (Șeineanu, II, 302), cf. ngr. ρουφέτι, bg., sb. rufet. – Der. rufetaș, s. m. (breslaș; lucrător într-o mină de sare). Vezi definitia »

GRASÉT s.n. (Anat.) Regiune a membrului posterior la animale, având ca bază anatomică rotula și părțile moi învecinate. [< fr. grasset]. Vezi definitia »

CUZINÉT s.n. Piesă cilindrică (uneori formată din două părți semicilindrice) care face parte dintr-un lagăr și vine în contact direct cu axul unei mașini. [< fr. coussinet]. Vezi definitia »