IDÍLĂ s.f. 1. Poezie care prezintă în chip idealizat viața oamenilor de la țară; bucolică. 2. Dragoste curată, naivă, tinerească. [Var. idil s.n. / < fr. idylle, lat. idyllium, cf. gr. eidyllion – mic tablou]. Vezi definitia »

lălăială, lălăieli s. f. 1. fredonarea unei melodii cu înlocuirea textului prin silaba „la”. 2. indolență; pierdere de vreme. 3. treabă făcută încet, fără tragere de inimă. Vezi definitia »

VĂLMĂȘEÁLĂ, vălmășeli, s. f. (Pop.) Învălmășeală. – Vălmăși + suf. -eală. Vezi definitia »

JARTIÉRĂ s. f. obiect accesoriu de îmbrăcăminte, din elastic, care ține ciorapul întins pe picior. ◊ fiecare dintre bucățile de elastic ale unui portjartier, cu un dispozitiv pentru fixat ciorapii. (< fr. jarretière) Vezi definitia »

recoltă, recolte s. f. (deț.) tutunul și mucurile de țigară adunate de chiștocari. Vezi definitia »