potintéu, potintéie, s.n. și adv. (reg.) 1. lemn scurt, fix, care depărtează cormana de coarnele plugului. 2. lemn care sprijină alt lemn; proptea. 3. obstacol, piedică. 4. (adv.) drept, nemișcat, neclintit; dârz. Vezi definitia »

HELEȘTÉU, heleșteie, s. n. Bazin cu apă sau iaz special amenajat pentru creșterea și reproducerea peștilor. [Var.: eleștéu s. n.] – Din magh. halastó. Vezi definitia »

LACHÉU s.m. 1. Fecior, servitor îmbrăcat în livrea (în casele aristocrate feudale și burgheze). 2. (Fig.; peior.) Servitor, unealtă a intereselor cuiva (mai ales a claselor stăpânitoare). [< fr. laquais]. Vezi definitia »

HIRUDINÉU, hirudinei, s. m. (La pl.) Clasă de viermi din încrengătura anelidelor, cu corpul segmentat, turtit dorsoventral, cu câte o ventuză la extremități, care trăiesc în apă dulce și sug sânge (Hirudinea); (și la sg.) animal care face parte din această clasă. – Din fr. hirudinées. Vezi definitia »

CIBLÉU s. n. obiect în formă de clopot, cu un mâner de prindere la partea superioară, în jocul de curling. (< fr. ciblé) Vezi definitia »