hấră, hấre, s.f. (reg.) 1. ceartă, neînțelegere, zâzanie (pentru lucruri mărunte). 2. tuse rea (cu sânge); bădugă. 3. (fig.) babă, băbârcă, hârcă. 4. mătreața oilor și vițeilor, umflarea urechilor acestora. 5. păduche de vită. 6. mătreața omului, tărâță. 7. boală de piele; rapăn. Vezi definitia »

a avea un glonț pe țeavă expr. (-er. – d. bărbați) a fi excitat Vezi definitia »

fârțoágă, fârțoáge, s.f. (reg.) femeie ușuratică, zglobie, zburdalnică. Vezi definitia »

METABÓLĂ I. adj. (despre insecte) care suferă metamorfoză. II. s. f. 1. (în muzica elină) modificare (accidentală) a modului sau a genului. 2. procedeu retoric prin care se repetă cuvintele spuse anterior, dar în altă ordine. (< fr. métabole, gr. metabole) Vezi definitia »

săsíță, săsíțe, s.f. (reg.) săsoaică, sască, săsoaie. Vezi definitia »