ILICÍT, -Ă I. adj. interzis de lege; (p. ext.) necinstit. II. s. n. faptă penală, infracțiune, act de conduită contrar legii. (< fr. illicite, lat. illicitus) Vezi definitia »

ZOOFÍT, zoofite, s. n. (La pl.) Încrengătură care cuprinde animale inferioare a căror formă amintește pe aceea a plantelor; (și la sg.) animal care face parte din această încrengătură. – Din fr. zoophyte. Vezi definitia »

PERDELUÍT, -Ă, perdeluiți, -te, adj. (Rar) Acoperit cu perdele (1). – V. perdelui. Vezi definitia »

vâslít s. n., pl. vâslíturi Vezi definitia »

ROBÍT, -Ă, robiți, -te adj. (Adesea substantivat) Care este aservit, exploatat. 2. Fig. Subjugat, fermecat, captivat. – V. robi. Vezi definitia »