CEZÚRĂ s. f. 1. pauză ritmică în interiorul unui vers mai lung. ◊ mică pauză între două propoziții sau fraze ori între două secțiuni ale unei lucrări muzicale. 2. (tehn.) diviziune a unei scări funcționale în dreptul căreia se schimbă treapta acesteia. (< fr. césure, lat. caesura) Vezi definitia »

VENDÉTĂ s.f. Răzbunare sângeroasă împotriva unui adversar, practicată odinioară în Corsica, antrenând familii întregi; (p. ext.) ură, sete de răzbunare. [< it., fr. vendetta]. Vezi definitia »

BĂBĂREÁSĂ, băbărese, s. f. (Reg.) Babă (descântătoare). Vezi definitia »

chiroțícă s. f. – Pînză lucrată. Origine obscură. Cuvînt rar, abia atestat, în care pare a se recunoaște un der. din gr. χείρ „mînă”. Vezi definitia »

SORÓZĂ, soroze, s. f. Tip de fruct compus, la care învelișurile florale devin cărnoase. – Din fr. sorose. Vezi definitia »