BITÚM s.n. 1. Produs obținut din reziduurile de petrol, folosit la bitumaj. 2. (Arte) Culoare brună strălucitoare, obținută prin amestecarea bitumului (1) cu ulei de in și cu ceară. [Pl. -muri. / < fr. bitume, cf. lat. bitumen]. Vezi definitia »

POSTLIMÍNIUM s.n. (În dreptul roman) Redobândire retroactivă a drepturilor cetățenești de către o persoană înstrăinată (prin captivitate, exil etc.), la înapoierea în patrie. [Pron. -ni-um. / < lat. postliminium]. Vezi definitia »

ULTIMÁTUM s. n. cerere categorică, care nu admite discuții și obiecții, de a îndeplini o condiție pusă sub amenințarea folosirii forței sau altor represiuni. ◊ hotărâre irevocabilă, ultim cuvânt. (< fr. ultimatum, germ. Ultimatum) Vezi definitia »

BRUM s. n. Perturbație care poate să apară într-un sistem de transmisie audio, manifestându-se ca un zgomot de frecvență joasă, suprapus semnalului util. – Din germ. Brummen. Vezi definitia »

GLÁDIUM s.n. Sabie romană dreaptă, cu două tăișuri. [Pron. -di-um, var. gladiu s.n. / < lat. gladium]. Vezi definitia »