MONOIDEÍSM s.n. Tendința atenției de a concentra întreaga activitate psihică asupra unei singure idei. ♦ Permanentizarea în conștiință a unui singur gând, a unei idei fixe. [Pron. -no-i-de-ism. / < fr. monoïdéisme]. Vezi definitia »

IEZUITÍSM s. n. 1. concepția morală și politică a iezuiților. 2. (fig.) lipsă de scrupule în acțiune, în activitate; ipocrizie, perfidie. (< fr. jésuitisme) Vezi definitia »

ETATÍSM s. n. teorie care cere statului să realizeze reformele recunoscute ca necesare. ◊ doctrină politică potrivită căreia statul trebuie să intervină direct în viața economică și socială. (< fr. étatisme) Vezi definitia »

SERAFÍSM, serafisme, s. n. Atitudine, comportare serafică. – Serafi[c] + suf. -ism. Vezi definitia »

1. s.m. = persoana de sex masculin considerata subdezvoltata din punct de vedere al organului sexual central . 2. adj. In constructii de genul „barbat hapciupalitic” – cu aceeasi semnificatie inaltatoare ca si in cazul substantivului. Vezi definitia »