HOLÍSM s. n. (Filoz.) Concepție care interpretează teza ireductibilității întregului la suma părților sale, socotind drept „factor integrator” al lumii un principiu imaterial și incognoscibil. – Din fr. holisme. Vezi definitia »

SUPREMATÍSM s. n. Grupare artistică rusă care se încadrează în curentul abstracționismului geometrizant. – Din rus. suprematizm. Vezi definitia »

FIZICALÍSM s. n. Concepție neopozitivistă, după care limbajul fizicii ar trebui să fie limbajul tuturor științelor. – Din fr. physicalisme. Vezi definitia »

PROHIBIȚIONÍSM s.n. Curent, atitudine favorabilă prohibiției (alcoolului). [Pron. -ți-o-. / cf. fr. prohibitionnisme]. Vezi definitia »

SINCOPÍSM s.n. Pseudonim alcătuit din anumite litere și puncte. [Et. incertă]. Vezi definitia »