NEGUȚĂTOREÁSĂ s. f. v. negustoreasă. Vezi definitia »

HÂRȘÂITÚRĂ, hârșâituri, s. f. 1. Tăietură însoțită de un zgomot caracteristic. 2. Hârșâit. [Pr.: -șâ-i-. – Var.: hârșcâitúră, hârjâitúră s. f.] – Hârșâi + suf. -tură. Vezi definitia »

DIVERGÉNȚĂ, divergențe, s. f. 1. Deosebire, dezacord de păreri, de concepții, de atitudini; p. ext. neînțelegere. ◊ Expr. A face (sau a fi în) divergență = (despre o parte a unui complet de judecată) a-și exprima sau a avea păreri deosebite de ale majorității asupra unei pricini judecate. 2. Proprietatea unor linii geometrice, unor raze și fascicule luminoase, unor sisteme optice etc. de a fi divergente. ♦ (Mat.) Mărime a unui câmp vectorial egală cu suma derivatelor parțiale ale componentelor vectorului într-un punct dat. – Din fr. divergence, lat. divergentia. Vezi definitia »

ANASTRÓFĂ, anastrofe, s. f. Schimbare a ordinii obișnuite a cuvintelor într-o propoziție. – Fr. anastrophe (< gr.). Vezi definitia »

CHERATÍNĂ s.f. Substanță proteică solidă, care se găsește în epidermă, în păr, în unghii etc. [< fr. kératine]. Vezi definitia »