RINCOCÁRP, -Ă adj. cu fructe rostrate. (< lat. rhynchocarpus) Vezi definitia »

BLASTOCÁRP s.m. Mugure florifer. [< fr. blastocarp, cf. gr. blastos – germen, karpos – fruct]. Vezi definitia »

BICÓRP, (2) bicorpuri, adj. invar., s. n. 1. Adj. invar. Tip de caroserie specifică anumitor autoturisme, care prezintă o degroșare pronunțată a părții față, de la nivelul parbrizului, profilându-se, astfel, două corpuri (volume): compartimentul motor și habitaclul (în acest caz, habitaclul înglobează în el și portbagajul spate); este cunoscută și sub denumirea de caroserie în două volume. 2. S. n. Autoturism cu caroserie în două volume. – Din fr. bicorp. Vezi definitia »

ACROCÁRP, -Ă adj. (despre briofite) care prezintă acrocarpie. (< fr. acrocarpe) Vezi definitia »

EXOCÁRP s.n. Partea externă a pericarpului. [< fr. exocarpe, cf. gr. exo – în afară, karpos – fruct]. Vezi definitia »