preten, preteni s. m. (adol.) prieten, amic. Vezi definitia »

ANTRACÉN, antraceni, s. m. Substanță cristalizată de culoare albă-gălbuie, cu fluorescență albastră, care se prepară prin distilarea gudronului cărbunilor de pământ și servește îndeosebi în fabricarea unor coloranți. – Din fr. anthracène. Vezi definitia »

CERÚMEN s. n. materie cleioasă, galbenă, în urechi. (< fr. cérumen, lat. cerumen) Vezi definitia »

EPILEPTOGÉN, -Ă adj. care determină crize de epilepsie. (< fr. épileptogène) Vezi definitia »

BARKHAUSEN [bárchauzən], Heinrich Georg (1881-1956), fizician german. A descoperit (1919) discontinuitatea magnetizării materialelor feromagnetice (efectul B.); contribuții în electronică. Vezi definitia »