VÉȘNIC, -Ă, veșnici, -e, adj. Care există de totdeauna și va exista întotdeauna; etern. ◊ Somnul cel veșnic = moartea. ♦ (Prin exagerare) Care are durată lungă; continuu, permanent. ♦ (Adverbial) Întruna, mereu, necontenit. [Var.: (înv. și pop.) vécinic, -ă adj.] – Din sl. vĕčinŭ. Vezi definitia »

DISPNÉIC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de dispnee. (< fr. dyspnéique) Vezi definitia »

nimuríc, nimurícă, s.m. și f. (reg.) 1. om bicisnic, neputincios, slăbănog, infirm (din naștere); om mic de statură, pipernicit, pitic. 2. cel șchiop. 3. om sărac; cerșetor. Vezi definitia »

OCTÁNIC, -Ă adj. Cifră octanică = număr care indică rezistența la explozie a unui combustibil lichid. [< fr. octanique]. Vezi definitia »

FUNGISTÁTIC, -Ă, fungistatici, -ce, adj., s. n. (Substanță) care oprește dezvoltarea ciupercilor. – După fr. fongistatique. Vezi definitia »