NIVOPLUVIÁL adj.m. Regim nivopluvial = regim al cursurilor de apă alimentate de zăpezi și de ploi. [Pron. -vi-al. / < fr. nivopluvial]. Vezi definitia »

EGÁL, -Ă, egali, -e, adj. 1. (Adesea adverbial și substantivat) Care este la fel cu altul într-o anumită privință; (despre cetățeni, națiuni etc.) care au aceleași drepturi și aceleași îndatoriri. ◊ Fără egal = excepțional, neasemuit, neîntrecut. ◊ Expr. A trata (pe cineva sau ceva) de la egal la egal = a se comporta într-o împrejurare dată ca fiind în aceeași situație, pe aceeași treaptă cu partenerul său; a duce tratative cu cineva în condiții de egalitate (2). (Sport) A fi egal = a avea același număr de puncte. 2. (Mat.) Care are aceeași valoare în aceeași unitate de măsură. ◊ Semn egal (și substantivat, n.) = semn grafic format din două liniuțe paralele așezate orizontal între două expresii, care exprimă o egalitate. ♦ (Despre figuri geometrice) Care coincide, prin suprapunere, cu o altă figură. 3. (Despre obiecte, fenomene sau ființe, comparate cu ele însele sub diverse aspecte, stări) Neschimbat, statornic; uniform, invariabil; monoton. ◊ Expr. (Adverbial) A-i fi (cuiva) egal – a-i conveni în aceeași măsură și o alternativă și cealaltă; a-i fi indiferent. – Din fr. égal. Vezi definitia »

batál (batali), s. m. – Berbec, castrat, sau care nu este bun pentru reproducere. Tc. batal „inutil” (‹ arab. batal „a schilodi, a face să nu mai fie bun”); cf. alb., bg. batal „inutil”, ngr. μπατάλιϰος „grosolan, mojic”. (G. Meyer 27; Scriban). Presupunem că de aceeași origine trebuie să fie batal, s. n. (șanț), numit astfel fiind vorba de partea șoselei nefolositoare circulației. Din cuvîntul arab corespunzător provine sp. baldar (Corominas, I, 376). Derivația propusă pentru batal de Diculescu, Elementele, 444, pe baza gr. βάτης „reproducător”, este imposibilă fonetic și semantic. Cf. iud. sp. batal „fără lucru” (C. Crews, Vox rom., XIV, 304), de aceeași origine. Vezi definitia »

NUMENÁL, -Ă, numenali, -e, adj. Care se referă la numen, al numenului. – Din fr. noumènal. Vezi definitia »

MUTUÁL, -Ă adj. 1. Care se face în mod reciproc și simultan. ◊ Asistență mutuală = formă de colaborare politică și militară între state, în condiții stipulate de contracte, în scopul apărării comune împotriva unui eventual atac armat; inducție mutuală = inducție electromagnetică exercitată reciproc între două circuite străbătute de curenți electrici variabili. 2. (Impr.) Care are loc reciproc și fără cuvinte. [Pron. -tu-al. / < fr. mutuel, cf. lat. mutuus]. Vezi definitia »