Definita cuvantului miază
MIÁZĂ s. f. plagă superficială provocată de larvele unor muște. (< fr. myiase)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu miază
CHELITURĂ (‹ chelie) s. f. Termen popular care desemnează o suprafață de teren sărăturat, lipsită de vegetație în perioada secetoasă a anului. Vezi definitia »
BONÉTĂ2 s.f. (Mar.) Velă ajutătoare, care se instalează numai pe vreme bună la extremitatea velelor pătrate. [Cf. engl. bonnet, fr. bonnette, it. bonnetta]. Vezi definitia »
SFÉCLĂ, sfecle, s. f. Specie de plante erbacee cu frunze lucioase și cu rădăcina cărnoasă de culoare albă sau roșie, folosită ca aliment, ca plantă furajeră sau în industrie, pentru extragerea zahărului; nap (Beta). ◊ Sfeclă de zahăr = plantă cu rădăcină cilindrică sau conică alungită și frunze mari, oval-alungite; rădăcinile conțin 14-22% zahăr și sunt utilizate în industria zahărului și a alcoolului (Beta vulgaris-saccharifera). Sfeclă furajeră = plantă cu rădăcină voluminoasă ovală, cilindrică sau sferică, cu un conținut de 4-5% zahăr, cultivată pentru hrana animalelor (Beta vulgaris) – Din sl. sveklŭ. Vezi definitia »
INDISCIPLÍNĂ s. f. Lipsă de disciplină; nesupunere; p. ext. dezordine. – Din fr. indiscipline. Vezi definitia »
sticloanță, sticloanțe s. f. (augm.) sticlă. Vezi definitia »