șmotru, șmotruri s. n. 1. (înv.) instrucție militară. 2. instruire severă (în general). 3. mustrare, dojană. 4. bătaie. 5. curățenie, munci gospodărești. Vezi definitia »

MULTIMÉTRU s. n. instrument pentru măsurarea unor mărimi de specii diferite. (< fr. multimètre) Vezi definitia »

ALÉGRU, -Ă adj. (Rar) Vioi, vesel; sprinten. [< fr. allègre, cf. it. allegro]. Vezi definitia »

RÓSTRU s.n. 1. (Ant.) Pinten care se punea la prora corăbiilor. 2. Tribuna oratorilor în forul roman, împodobită cu prore de corăbii capturate în războaie. 3. Formație anatomică în formă de cioc. ♦ Partea terminală a scheletului unui belemnit. ♦ Organ bucal la unele insecte, alungit în formă de cioc. ♦ Prelungire care se observă la vârful unor organe (de exemplu la silicua verzei). [Pl. -ruri, (s.m.) -ri. / cf. lat. rostrum, fr. rostre]. Vezi definitia »

LÚSTRU s.n. v. lustră. Vezi definitia »