superbombă, superbombe s. f. (tox.) sulfat de cocaină. Vezi definitia »

saramúră (saramúri), s. f. – Apă sărată. – Var. salamură, Banat sărămură. Lat. salimuria, prin ven. salimora › ngr. σαλαμούρα (Candrea), bg., sb., cr., slov. salamura (Cihac, II, 234; Densusianu, Rom., XXXIII, 285; Tiktin; REW 7545). Der. directă din lat. pare probabilă pentru ultima var. și nu este imposibilă pentru celelalte forme, deși prezența lui a aton prezintă o dificultate (poate s-ar fi păstrat prin apropierea forțată de sare, fiindcă Anton Pann scrie sare-mură; cf. totuși sărătură). Oricum, supoziția general acceptată că salamură, cu l, este forma primitivă, este destul de îndoielnică. Vezi definitia »

ARABÍSTICĂ s. f. Disciplină care studiază limba, istoria, cultura etc. popoarelor arabe. – Arabist + suf. -ică. Vezi definitia »

SEDÍLĂ s. f. semn diacritic, virgulă care se pune sub o consoană pentru a-i da valoarea unui alt sunet. (< fr. cédille) Vezi definitia »

NONBELIGERÁNȚĂ s.f. Atitudine de neparticipare (provizorie) la un război. [Cf. fr. non-beligérance]. Vezi definitia »