GONFALÓN s. n. steag de război în evul mediu, cu partea liberă despicată (care reproducea stema posesorului). ◊ însemn al vechilor comune italiene sau al unor magistraturi din Italia (medievală). (< it. gonfalone) Vezi definitia »

TELSÓN s.n. (Biol.) Ultimul segment abdominal, la crustacee. ♦ Segment terminal al cozii scorpionilor, care poartă acul veninos. [< fr. telson]. Vezi definitia »

barbișón (barbișoáne), s. n. – Cioc, țăcălie, barbișă. Fr. barbiche și (mai rar) barbichon. Forma barbișe s-a folosit de asemenea uneori, cît timp a fost la modă barbișonul. Vezi definitia »

BERENSON, Bernhard (1865-1959), estetician, istoric și critic de artă american de origine lituaniană. Lucrări de bază în istoria artei, în special pentru cea a Renașterii italiene („Desenele pictorilor florentini”, „Pictori italieni ai Renașterii”, „Estetica și istoria artelor vizuale”). Vezi definitia »

ENCOMIÓN, encomioane, s. n. (Grecism înv.) Cuvântare de laudă, elogiu. [Pr.: -mi-on] – Din ngr. enkomion. Vezi definitia »