ANEMOFILÍE s. f. polenizare a plantelor anemofile; anemogamie. (< fr. anémophilie) Vezi definitia »

OBSECRÁȚIE, obsecrații, s. f. Figură retorică prin care oratorul imploră ajutorul zeilor sau al oamenilor. [Var.: obsecrațiúne s. f.] – Din fr. obsecration, lat. obsecratio, -onis. Vezi definitia »

EPIGRAFÍE s. f. Disciplină auxiliară a istoriei care se ocupă cu descifrarea și cu interpretarea inscripțiilor vechi, făcute de obicei pe piatră, metal, lemn etc. – Din fr. épigraphie. Vezi definitia »

GIPSOLOGÍE s. f. disciplină care studiază istoria civilizației și culturii tradiționale a țiganilor în lume. (< engl. gipsy, țigan + -logie) Vezi definitia »

PREDOMINÁȚIE s. f. predominare. (< fr. prédomination) Vezi definitia »