AUTONÓM, -Ă adj. Care se bucură de autonomie, este condus, administrat prin autonomie. [Pron. a-u-, pl. -mi, -me. / cf. fr. autonome, it. autonomo]. Vezi definitia »

atom sau grup de atomi legati de un atom central, in general metalic, intr-o entitate moleculara poliatomica Vezi definitia »

FIBROADENÓM s. n. adenofibrom. (< fr. fibroadénome) Vezi definitia »

ANADRÓM, -Ă adj. 1. (bot.) orientat în sus, spre vârf. 2. (despre pești) care trăiește în mare, dar pentru reproducere urcă în apele dulci. (< fr. anadrome) Vezi definitia »

HETERONÓM, -Ă adj. care se conduce după legi externe, provenite din afară. ◊ (despre schimbări fonetice) condiționat de alți factori. (< fr. hétéronome) Vezi definitia »