HISTÓNĂ s. f. proteină cu proprietăți bazice, în nucleul celulelor. (< fr. histone) Vezi definitia »

cațánă, cațáne, s.f. (reg.) bancă sau scaun al catargului la vasele de pescuit. Vezi definitia »

tocálă s.f. (reg.) 1. vorbărie, trăncăneală. 2. om flecar. Vezi definitia »

PRETÚRĂ s.f. 1. (Ist.; la romani) Demnitatea și funcția de pretor. 2. (În trecut) Serviciul pretorului (3); local unde funcționa acest serviciu. [< lat. praetura, cf. fr. préture]. Vezi definitia »

AXIÓMĂ, axiome, s. f. 1. Adevăr fundamental admis fără demonstrație, fiind evident prin el însuși. 2. Enunț prim, nedemonstrat, din care se deduc, pe baza unor reguli, alte enunțuri. [Pr.: -xi-o-] – Din fr. axiome. Vezi definitia »