smerí (-résc, -ít), vb. refl. – A se umili, a fi supus. Sl. sŭmĕriti (Miklosich, Slaw. Elem., 48; Cihac, II, 197). – Der. smerenie, s. f. (umilire, supușenie; umilință), din sl. sŭmĕrenije; smericiune, s. f. (înv., umilință); smerelnic, adj. (înv., umil); smeren, adj. (înv., umil), din sl. sŭmĕrĭnikŭ. Vezi definitia »

ÎNTREZĂRÍ, întrezăresc, vb. IV. Tranz. A zări, a vedea în chip vag, a desluși anevoie (printre alte lucruri sau în treacăt); a întrevedea. – Între¹- + zări (după fr. entrevoir). Vezi definitia »

DIFERÍ, difér, vb. IV. Intranz. A fi deosebit (de altcineva sau de altceva); a se deosebi. – Din fr. différer, lat. differre. Vezi definitia »

îmboldorí (îmboldorî, îmbondorí), îmboldorésc (îmboldorắsc, îmbondorésc), vb. IV (reg.) a (se) învăli la gât, a (se) înfășura bine, a (se) înfofoli, a (se) încroșna, a (se) încotoșmăni. Vezi definitia »

BIBÍLURI s. n. pl. Dantelă lucrată cu acul sau cusătură cu dințișori (aplicată la guler, la mâneci sau la poalele cămășii). – Ngr. bibíla. Vezi definitia »