BÍGĂ, bigi, s. f. Aparat de ridicat, instalat pe bordul navelor. – Fr. bigue. Vezi definitia »

CÓNCĂ s. f. 1. mare cochilie concavă. 2. (anat.) excavație profundă a pavilionului urechii sau nasului. 3. boltă în sfert de sferă pentru acoperirea absidelor. (<fr. conque) Vezi definitia »

póliță (pólițe), s. f. – 1. Cambie, trată; ordin de plată. – 2. Contract de asigurare. – Mr. poliță, puliță. It. polizza, prin intermediul ngr. πόλιτσα (Gáldi 233; cf. REW 528). Vezi definitia »

MAȘINÚȚĂ, mașinuțe, s. f. Diminutiv al lui mașină; automobil mic. – Mașină + suf. -uță. Vezi definitia »

SPONGOFÍLĂ s. f. frunză cu parenchim spongios. (< fr. spongophylle) Vezi definitia »