BENEDICTÍNĂ s.f. Băutură alcoolică, lichior obținut prin macerarea în alcool a unor plante aromate, preparat după rețeta călugărilor benedictini. [< fr. bénédictine]. Vezi definitia »

náblă, náble, s.f. (înv.) instrument muzical cu coarde, asemănător cu harfa. Vezi definitia »

RĂZBUNÍCĂ, răzbunici, s. f. (Pop.) Străbunică. – Răz- + bunică sau – răzbunic + suf. -ă. Vezi definitia »

tărăbúșcă, tărăbúște, s.f. (reg.) măsură de capacitate de 1,2 l; țoi, sticlă mică. Vezi definitia »

APUCĂTÚRĂ, apucături, s. f. 1. Cuprindere cu mâna. Smuls dintr-o singură apucătură. 2. Fig. Fel de a se purta; deprindere, obicei (rău). – Din apuca + suf. -(ă)tură. Vezi definitia »