CĂRĂMIDĂRÍE¹ s. f. Meșteșugul fabricării cărămizilor. – Cărămidar + suf. -ie. Vezi definitia »

ORBÍE s. f. (Pop.) Starea celui orb² (1), lipsa vederii. ♦ Fig. Inconștiență, orbire. – Orb² + suf. -ie. Vezi definitia »

SPECTROSCOPÍE s.f. Parte a opticii care studiază spectrele luminoase. ♦ Capitol al fizicii nucleare care studiază spectrele energetice ale radiațiilor. [Gen. -iei. / < fr. spectroscopie]. Vezi definitia »

MONOGRAFÍE s.f. Studiu științific care tratează un subiect anumit din toate punctele de vedere. [Gen. -iei. / < fr. monographie, cf. gr. monos – unic, graphein – a scrie]. Vezi definitia »

ÁRIE¹, arii, s. f. 1. Loc neted și bătătorit unde se treieră cerealele. ♦ Bătătură (1). 2. Suprafață de teren netedă, pe care se așază cărămizile la uscat, se montează unele elemente de construcții, se prepară betonul etc. – Lat. area. Vezi definitia »