PRĂPĂSTÉNIE, prăpăstenii, s. f. (Pop.) 1. Prăpăd, nenorocire, dezastru. 2. Ființă uriașă, înspăimântătoare. – Prăpastie + suf. -enie. Vezi definitia »

MERCEOLOGÍE s.f. Disciplină care are ca obiect studiul mărfurilor. [Pron. -ce-o-, gen. -iei. / cf. fr. merceologie, it. merceologia < lat. merx – marfă, gr. logos – vorbire]. Vezi definitia »

NUMEROTÁȚIE s. f. numerotare. (< fr. numérotation) Vezi definitia »

CHERATODERMÍE s. f. hiperplazie a stratului cornos, în o anumită zonă. (< fr. kératodermie) Vezi definitia »

FONIATRÍE s. f. disciplină medicală care studiază tulburările și afecțiunile vocii. (< fr. phoniatrie) Vezi definitia »