LAMÉNTO s.n. 1. (Muz.) Piesă vocală în vechea operă italiană, cu caracter trist, tânguitor. 2. (Liv.; la pl.) Jeluire; lamentație; plânsete, gemete; jale. [Sg. (2) lament. / cf. it. lamento, lat. lamenta]. Vezi definitia »

REFRACTO- elem. „refracție”. (< fr. réfracto-, cf. lat. refractus) Vezi definitia »

STACCÁTO I. adv. (muz.) sacadat, separând net fiecare notă. II. s. n. parte dintr-o compoziție muzicală executată în acest mod. (< it. staccato) Vezi definitia »

SEDIMENTO- elem. „sediment, aluviune”. (< fr. sédimento-, cf. lat. sedimentum) Vezi definitia »

ATTO- elem. „de un miliard de miliarde mai mic” (10^-18). (< fr. atto-) Vezi definitia »