filosóf (filosófi), s. m. – Persoană care se ocupă cu filosofia, gînditor. – Var. filozof, cu der. – Mr. filozuf. Gr. φιλόσοφος, în parte prin intermediul fr. philosophe (Murnu 25). Apare din sec. XVII. Este posibil să fi intrat în rom. prin intermediul lat. philosophus, al cărui rezultat normal, *firosof nu s-a păstrat, dar care pare a fi atestat de calamburul firoscos (‹ *firosof încrucișat cu din fire scos), care se înțelege mai puțin dacă trebuie să plecăm de la filosof. Contactul literar cu ngr. a contribuit probabil la înlocuirea formei tradiționale cu cea modernă. Der. filosofie, s. f., din gr. φιλοσοφία (sec. XVII), și modern din fr. philosophie; filosofic, adj., din fr. philosophique; filosofesc, adj. (înv., filosofic); filosofește, adv. (înv., în chip filosofic); filosofisi, vb. (înv., a filosofa). Vezi definitia »

MALACÓF s. n. crinolină. (< fr. malakoff, rus. malakov) Vezi definitia »

ciof (ciuf), ciofi (ciufi), s.m. (reg.) 1. (înv.) măscărici. 2. (fig.) secătură, vagabond. Vezi definitia »

SIMBIOTRÓF, -Ă adj. Simbiotic. [Pron. -bi-o-. / < fr. symbiotrophe, cf. gr. syn – cu, bios – viață, trophe – hrană]. Vezi definitia »

pantóf (pantófi), s. m. – Încălțăminte de stradă, papuc. – Mr. pandoflă, megl. pandofli. It. pantofola, germ. Pantoffel, în dialecte prin intermediul ngr. παντάφλα. – Der. pantofar, s. m. (cizmar); pantofărie, s. f. (cizmărie). Vezi definitia »