BRUM s. n. Perturbație care poate să apară într-un sistem de transmisie audio, manifestându-se ca un zgomot de frecvență joasă, suprapus semnalului util. – Din germ. Brummen. Vezi definitia »

DOMÁȚIUM s.n. (Bot.) Organ vegetal sau cavitate a unui organ în care trăiesc viermi sau insecte. [< germ. Domatium, cf. gr. domation – căsuță]. Vezi definitia »

cum se scrie corect Vezi definitia »

BLUM s.n. Lingou de oțel turnat și eboșat prin laminare. [Pl. -muri. / < engl. bloom]. Vezi definitia »

SARGÁSSUM s.n. v. sargasă. Vezi definitia »