NEOZÓIC s.n. Ultima eră (grupă) geologică, care se întinde de la sfârșitul mezozoicului până astăzi și în care se continuă cu dezvoltarea mamiferelor și apariția omului; era terțiară; cainozoic. / adj. Care aparține acestei ere. [Pron. ne-o-zo-ic. / < fr. néozoïque, cf. gr. neos – nou, zoe – viață]. Vezi definitia »

DOXOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la doxologie. [< fr. doxologique]. Vezi definitia »

TÚLNIC, tulnice, s. n. Vechi instrument muzical de suflat popular, asemănător cu buciumul; p. gener. bucium. – Et. nec. Vezi definitia »

CARIOCHINÉTIC, -Ă adj. referitor la cariochineză. (< fr. caryocinétique) Vezi definitia »

DIAMAGNÉTIC, -Ă adj. (Despre substanțe) Cu însușirea de a se deplasa din regiunile cu câmp magnetic mai intens către regiunile cu câmp magnetic mai slab. [< fr. diamagnétique, cf. gr. dia – între, fr. magnétique]. Vezi definitia »