LOCOMOTÍVĂ s.f. Vehicul de cale ferată cu mijloc de tracțiune propriu, folosit pentru a tracta vagoanele. ◊ Locomotivă Pacific = locomotivă de mare viteză, cu trei roți motoare, folosită mai ales pentru trenurile rapide; locomotivă Atlantic = locomotivă de tracțiune grea cu cinci roți motoare. [Cf. fr. locomotive, germ. Lokomotive]. Vezi definitia »

juhálă s.f. (reg.) sulă groasă pentru îngurzit opincile. Vezi definitia »

FTIRIÁZĂ s.f. (Med.) Boală de piele produsă de păduchi; pediculoză. [Pron. -ri-a-. / < fr. phtiriase, cf. gr. phteir – păduche]. Vezi definitia »

LABIÁL-Ă adj. Care aparține buzelor sau se referă la buze. Vezi definitia »

INTERSÍSTOLĂ s. f. timpul scurs între sistola auriculelor și cea a ventriculelor inimii. (< fr. intersystole) Vezi definitia »