BOȘTÍNĂ, boștine, s. f. (Reg.) 1. Ceea ce rămâne din fagure după ce s-au scos mierea și ceara. 2. Tescovină. [Var.: hoștínă s. f.] – Din sl. voština. Vezi definitia »

bedérniță (bedérnițe), s. f. – Veșmînt bisericesc în formă de șal pe care este brodată Învierea. Este purtat numai de preoții care au anumite funcții în ierarhia ecleziastică. – Var. nabederniță. V. bg. nabedrĭnca, de la bedro „femur”, deoarece se poartă legată la brîu. Vezi definitia »

GRIZUTINĂ s. f. Exploziv antigrizutos pe bază de săruri hidratate și nitroglicerină. -Din fr. Grisoutine Vezi definitia »

cóită (-te), s. f. – 1. Cățea. – 2. Prostituată, femeie de moravuri ușoare. Mag. kojtat „a umbla hai-hui, a vagabonda” (Pușcariu, Dacor., VIII, 117). Înainte, Pascu, Etimologii, 22, se gîndise la lat. coita. Vezi definitia »

TĂVÍȚĂ, tăvițe, s. f. Diminutiv al lui tavă. – Tavă + suf. -iță. Vezi definitia »