jugléie s. f. pl. – Picioare, labe. Bg. žegli (DAR); cf. bg. žegla, žegal, de unde jiglă, s. f. (stinghie la jug), cf. Conev 80, DAR; și bg. žuglan „picior”, de unde juglan, s. m. (flăcău, tînăr; cerșetor), cf. Bogrea, Dacor., IV, 818. Vezi definitia »

CISTOGRAFÍE, cistografii, s. f. Radiografie a vezicii urinare. – Din fr. cystographie. Vezi definitia »

EXPIRÁȚIE, expirații, s. f. Act fiziologic prin care se elimină din plămâni aerul inspirat; expirare. – Din fr. expiration, lat. expiratio. Vezi definitia »

INECUÁȚIE, inecuații, s. f. Inegalitate între două expresii algebrice, care este valabilă numai pentru anumite valori date variabilelor. [Pr.: -cu-a-] – Din fr. inéquation. Vezi definitia »

COPROFAGÍE, coprofagii, s. f. 1. (Med.) Ingerare a materiilor fecale de către bolnavii psihici în stadiu grav; scatofagie. 2. Însușire a insectelor de a fi coprofage. – Din fr. coprophagie. Vezi definitia »