BICÓRP, (2) bicorpuri, adj. invar., s. n. 1. Adj. invar. Tip de caroserie specifică anumitor autoturisme, care prezintă o degroșare pronunțată a părții față, de la nivelul parbrizului, profilându-se, astfel, două corpuri (volume): compartimentul motor și habitaclul (în acest caz, habitaclul înglobează în el și portbagajul spate); este cunoscută și sub denumirea de caroserie în două volume. 2. S. n. Autoturism cu caroserie în două volume. – Din fr. bicorp. Vezi definitia »

EPICÁRP s. n. pieliță care învelește fructul unei plante. (< fr. épicarpe) Vezi definitia »

AUTOANTICÓRP s.m. Anticorp produs de organism, în cazuri patologice, împotriva propriilor sale celule sau țesuturi. [Et. incertă]. Vezi definitia »

SARCOCÁRP s. n. fruct cărnos. (< engl. sarcocarp) Vezi definitia »

IZOCÁRP, -Ă adj. (despre flori) la care numărul carpelelor este egal cu cel al elementelor periantului. (< fr. izocarpe) Vezi definitia »