Definita cuvantului monocultură
MONOCULTÚRĂ s. f. 1. sistem de cultivare permanentă pe un teren a unui singur soi de plante. 2. predominare a unei singure plantații (de cafea, cacao etc.). (< fr. monoculture)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu monocultură
PEDOGENÉZĂ2 s. f. reproducere, la anelide și la unele insecte, prin ouă nefecundate, care se dezvoltă partenogenetic în corpul larvei. (< fr. pédogenèse) Vezi definitia »
VALÁDĂ, valade, s. f. (Mar.) Concavitate a malului unui fluviu. – Din it. vallata. Vezi definitia »
pișteálă, piștéli, s.f. (înv. și reg.) 1. curgere înceată, scurgere, prelingere; izvorâre, țâșnire. 2. mlaștină, smârc; băltoacă. Vezi definitia »
parîngă (-gi), s. f. – Prăjină. – Var. părîngă. Lat. pălanga, forma pop. a lui phălanga, din gr. φάλαγξ (Pușcariu 1270; Candrea-Dens., 1337; REW 6455; Rohlfs, EWUG, 2291; Rosetti, II, 64), cf. it., prov., sp. palanca, fr. palanche. Nu pare probabilă der. din sl. prągŭ „par” (Byhan 328), cf. mag. porong. Coincide cu Parîng, toponim de munte, cf. it. calanca, sp. barranco și ngr. παράγϰο „prăjină”, cuvinte greșit explicate (după Hesseling 27, ngr. ar proveni din it.). Cf. palancă. Vezi definitia »
COLEDOCOLITIÁZĂ s. f. prezența de calculi în canalul coledoc. (< fr. cholédocholithiase) Vezi definitia »