TARTÁR adj. inv. tătăresc. ♦ biftec ~ = mușchi fript foarte puțin; sos ~ = sos rece, foarte picant, din maioneză pregătită cu gălbenușuri fierte, la care se adaugă ceapă tocată fin, castraveți în oțet, pătrunjel verde și muștar. (< fr. tartare) Vezi definitia »

MORTÁR, mortare, s. n. Material de construcție constituit dintr-un amestec de var, nisip, apă, ciment sau ipsos etc., care se folosește ca element de legătură între materiale de construcție solide. – Din lat. mortarium. Vezi definitia »

ANTICÁR², anticari, s. m. Negustor de cărți vechi. ♦ (Înv.) Colecționar de obiecte antice; p. ext. arheolog. – Fr. antiquaire (lat. lit. antiquarius). Vezi definitia »

MANDATÁR, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) căruia i s-a dat o împuternicire, un mandat (1); împuternicit. [< fr. mandataire, cf. lat. mandatarius, germ. Mandatar]. Vezi definitia »

PATIBULÁR, -Ă adj. vrednic de spânzurat. (< fr. patibulaire) Vezi definitia »