TRONCATÚRĂ s. f. înlocuire într-un cristal a unei muchii cu o fațetă. (< fr. troncature) Vezi definitia »

APARATÚRĂ s. f. ansamblul aparatelor care asigură funcționarea, controlul și reglarea unei mașini sau instalații. (< germ. Apparatur) Vezi definitia »

ECTOGENÉZĂ s.f. Teorie în biologie care rezolvă unilateral problema dezvoltării în materia vie, absolutizând acțiunea mediului extern și contestând rolul structurii interne a organismelor. [< fr. ectogenèse, cf. gr. ektos – în afară, genesis – naștere]. Vezi definitia »

COMPOSTIÉRĂ s. f. platformă sau groapă în care se depozitează resturile organice în vederea preparării compostului. (< compost + -ieră) Vezi definitia »

TEÓRBĂ s.f. Instrument muzical mai mare ca lăuta, care are coarde speciale pentru sunetele grave. [Pron. te-or-. / < fr. théorbe]. Vezi definitia »