RAMIFICÁȚIE s.f. Ramificare; încrucișare. ♦ (Concr.) Parte ramificată; ramură; braț; prelungire. [Gen. -iei, var. ramificațiune s.f. / < fr. ramification, cf. it. ramificazione]. Vezi definitia »

–FAZIE Element secund de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) vorbire”, „de vorbire”. [< fr. -phasie, cf. gr. phasis]. Vezi definitia »

STEREOIZOMERÍE s.f. Proprietate a unor substanțe de a forma stereoizomeri. [Gen. -iei. / cf. fr. stéréo-isomérie]. Vezi definitia »

PIEPTĂNĂTORÍE, pieptănătorii, s. f. (Secție într-o) întreprindere industrială de filare în care fibrele textile sunt supuse, în cursul procesului tehnologic, operației de pieptănare. – Pieptănător + suf. -ie. Vezi definitia »

COLPODINÍE s. f. colpalgie. (<fr. colpodynie) Vezi definitia »