polipichilíe, polipichilíi, s.f. (înv.) 1. împestrițătură. 2. (fig.) viclenie, fățărnicie. Vezi definitia »

AGREGÁȚIE s. f. Agregare. – Din fr. agrégation, lat. aggregatio. Vezi definitia »

CINEANIMÁȚIE s. f. Cinematografie de animație. [Pr.: -ne-a-] – Cine[matografie] + animație. Vezi definitia »

DEFECTOLOGÍE s.f. Ramură a pedagogiei care studiază persoanele cu deficiențe senzoriale, intelectuale etc. [< rus. defektologhia, cf. lat. defectus – defect, gr. logos – știință]. Vezi definitia »

SPLENECTOMÍE s.f. Ablațiune a splinei. [Gen. -iei. / < fr. splénectomie, cf. gr. splen – splină, ektome – excizie]. Vezi definitia »