Definita cuvantului stobor
STOBÓR1 s. n. (Olt.) Adunare (3), reuniune. (din zbor2, prin confuzie cu stobor2 = zăplaz, ulucă)
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu stobor
DETENTÓR1 s. m. (jur.) persoană care deține un lucru; deținător. (< fr. détenteur) Vezi definitia »
TEZAURIZATÓR s. m. cel care tezaurizează. (< lat. thesaurisator) Vezi definitia »
RESPINGĂTÓR, -OÁRE adj. Care respinge; (spec.) care inspiră dezgust, aversiune. / < respinge + -(ă)tor]. Vezi definitia »
PRÍOR2 s.m. Superior al unei mănăstiri catolice. [Acc. și priór. / < fr. prieur, cf. lat. prior]. Vezi definitia »
BOTFÓR, botfori, s. m. Cizmă cu turetci tari și încrețite. [Acc. și: bótfor] – Rus botfort (<fr. bottes fortes). Vezi definitia »