Definita cuvantului monoton
MONOTÓN, -Ă adj. 1. (despre sunete, melodii etc.; și adv.) care păstrează mereu același ton, lipsit de varietate în intonație. 2. (fig.) uniform; monocord, plictisitor. 3. (mat.; despre funcții sau șiruri de numere) care este sau crescător sau descrescător. (< fr. monotone)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu monoton
ARTIMÓN s.n. Catargul de la pupă al unei nave. [Pl. -onuri, -oane. / cf. fr. artimon, it. artimone]. Vezi definitia »
MARIMBAFÓN s. n. marimba. (< engl., fr. marimbaphone, germ. Marimbaphon) Vezi definitia »
RADIOCARBÓN s.n. Denumire obișnuită pentru izotopul carbon-14, folosit în cercetări biologice, chimice și arheologice. [< fr. radiocarbone]. Vezi definitia »
COTILIÓN s. n. vechi dans de societate cu figuri și scene de mimică pentru patru sau opt dansatori; melodia corespunzătoare. (< fr. cotillon) Vezi definitia »
AMFION (în mitologia greacă), fiul lui Zeus, și al Antiopei. Avea o liră fermecată, primită în dar de la Hermes, la acordurile căreia pînă și pietrele se puneau, vrăjite, în mișcare. Vezi definitia »