FRACTÚRĂ, fracturi, s. f. 1. (Med.) Ruptură a unui os sau a unui cartilaj, p. ext. a unui membru al corpului. 2. (Tehn.) Suprafață neregulată rezultată la ruperea sau la spargerea unui obiect. ♦ (Geol.) Falie. – Din fr. fracture, lat. fractura. Vezi definitia »

LIMBĂ elice, pendulă, șubă. Vezi definitia »

MÓRSĂ, morse, s. f. Mamifer carnivor din mările polare, lung de 3-4 metri, gros și greoi, cu membre scurte în formă de lopeți, cu caninii superiori foarte dezvoltați; vacă-de-mare (Odobaenus rosmarus). – Din fr. morse. Vezi definitia »

CANȚONÉTĂ s.f. 1. Poezie lirică italienească, formată din versuri scurte. 2. Mic cântec popular italian; (p. ext.) cântec scurt. 3. (Muz.) Piesă instrumentală polifonică din epoca Renașterii, asemănătoare cântecului popular. [< it. canzonetta]. Vezi definitia »

vamă Vezi definitia »