PĂDUCÉL, păducei, s. m. 1. Arbust sau arbore spinos din familia rozaceelor, cu frunze crestate, cu flori albe dispuse în buchețele, cu fructe comestibile, care se cultivă și ca plantă ornamentală (Crataegus monogyna). 2. Insectă parazită care trăiește pe plante sau pe corpul unor mamifere (Leptus autumnalis). 3. (Pop.) Boală de piele care se manifestă prin mâncărimi pe tălpi sau între degetele picioarelor. – Din lat. *peducellus. Vezi definitia »

scăunicél, scăunicéle, s.n. (înv. și reg.) scaun mic; scăunel, scăunaș. Vezi definitia »

VIORÉL, -EÁ, viorei, -ele, adj. (Rar) Violet²; vioriu. – Din vioară² + suf. -el (după fr. violet). Vezi definitia »

SPINÉL s.m. Aluminat natural de magneziu, mineral cristalizat de culoare roșie, galbenă, albastră sau verde, folosit ca piatră prețioasă. [< fr. spinelle]. Vezi definitia »

TABÉL s. n. foaie împărțită în rubrici completate cu nume, cifre, date etc.; tablou (I, 5). (< lat. tabella, germ. Tabelle) Vezi definitia »