MANFIȘÍSM s.n. v. jemanfișism. Vezi definitia »

MUTÍSM s.n. Stare a celui care este mut. ♦ Atitudine de tăcere; muțenie; (p. ext.) tăcere încăpățânată. [< fr. mutisme, cf. lat. mutus – mut]. Vezi definitia »

COMPLOTÍSM s.n. (Rar) Tactica anarhiștilor, a complotiștilor. [Cf. it. complottismo]. Vezi definitia »

BONJURÍSM s. n. Ansamblul concepțiilor și manifestărilor care caracterizează pe bonjuriști. – Din bonjur¹ + suf. -ism. Vezi definitia »

BALCANÍSM, balcanisme, s. n. Cuvânt sau construcție sintactică specifică unor limbi balcanice. – Balcani (n. pr.) + suf. -ism. Vezi definitia »